O noapte de groaza printre mormane de carti

Aproba din cap,intinzandu'si mainile pe masa si lasandu'si capul pe ele,inchizandu'si ochii.
"Atatia ani fara mancare...atata timp petrecut in intuneric..."

Am pus cartea la loc,intinzandu-ma dupa un volum foarte gros,insa,din neatentie,am lovit celelalte carti cazand peste mine,si odata cu ele si volumul cel gros lovindu-ma in cap,cazand inconstienta la pamant

Auzi ceva zgomote si tresari , uitandu'se in directia aceea.Se ridica in picioare,pornind inspre locul cu pricina , vazand'o pe tanara cazuta la pamanat . Se lasa in jos , punandu'i mana pe frunte . Dorea sa o strige dar nu isi aducea aminte numele ei , sau mai bine zis nu'l stia .

Simteam o durere groaznica de cap.Niste parti ca dintr-un film vechi imi strabateau mintea in acel moment

O privi,luand'o in brate si intorcandu'se la masa unde o intalnise prima data pe fata.O aseza acolo,putin ingrijorat de situatie.

-Ummmmmnnnn.....
Imi deschid incet ochii privind printre gene,confuza,in jurul meu

-Anoo...mormai el,ducandu'si mana la ceafa.
-Esti bine?privi in spate,spre teancul de carti.Cred ca te'ai lovit!

Imi amintesc unde sunt,ce s-a intamplat si cine era baiatul
-Cred ca...da
Spun eu ridicandu-ma in capul oaselor frecandu-ma pe cap,vazand un firicel de sange
''Sange?!''
Privesc putin socata
''Dar...''

Isi duse mana spre capul ei,inchizand un ochi.
-Sigur?Vad ca..ai o rana destul de mare,zise el,privind lichidul rosu,inchizand ochii din cauza mirosului puternic de sange.

-Nu!Nu se poate!Nu am cum sa sangerez nu...
M-am oprit din vorbit aducandu-mi aminte de blestemu-l pe care-l duceam

-S'a intamplat ceva?intreba nedumerit,stergandu'se de sange pe tricoul lui alb,de sub hanorac.

-Noi...nu putem sangera,nu avem cum sa lesinam doar de la o lovitura-n cap si noi nu suntem atat de slabi insa....separe ca eu m-am schimbat degand am fost...izgonita
Spun eu trista privind in jos

"Izgonita?"repeta in gand,privindu'i chipul trist.
-Umm...daca te simti atat de rau te'as putea duce la spital...

-Nu,ar fi ultimul lucru pe care l-as face.Nu vreau ajutorul muritorilor
Spun eu incercand sa-mi vindec rana

-Cred ca ai dreptate,mormai el,intorcandu'se cu spatele la tanara si privindu'si tricoul alb , pictat cu rosu.

M-am dat jos incercand sa fac cativa pasi,ametind repede.Adevarul era ca nu avusesem parte de nici un vanat de 3 ani

Isi duse mainile in jurul gatului,apoi la cap,simtind o senzatie de ameteala.Se intoarse cu fata spre fata,apucand'o de brat,sa nu cada.

M-am sprijinit de el reusinata de starea penibila in care am ajuns.
-Mul...tumesc

-Pentru nimic,replica,analizand'o din cap pana in picioare.
-Sincer sa fiu nu arati prea bine..Scuze ca insist dar nu vreau sa fiu prezent unui eveniment de genul asta.

-Cine a spus ca trebuie sa fi prezent?Du-te daca vrei.Nimeni nu te opreste
M-am asezat pe cel mai apropiat loc de lumina lunii incepand a absorbii razele argintii.Ochi-mi deveneau rosii,rana mi se vindeca iar pielea-mi palida capata o culoare mai inchisa

Isi duse mainile la spate,privind'o pe tipa.
-Nu vreau!raspunse el putin rautacios,stand intr'un loc.